marți, 6 noiembrie 2012

Azalee



Descriere
Azaleea este un arbust, bogat in ramificatii, cu frunze persistente, mici, ovale-eliptice, fine.
Florile, simple sau involte, deosebit de atragatoare, sunt grupate cate cinci-sase in buchetele. Marginea petalelor poate fi dreapta, ondulata sau franjurata. Soiurile create pana in prezent cuprind o gama larga de tonuri si nuante de rosu, violet, roz, alb.Genul Rhododendron cuprinde 800-1000 de specii, originare din emisfera nordica, printre care rhododendronii de gradina si azaleele cultivate in ghiveci, cunoscute popular sub denumiri precum: azalee de camera, azalee indiene sau trandafiri de munte.

Lumina şi temperatura:
Se planteaza la soare sau semiumbra.
Flori, frunze, fructe:
Inflorescente roz, roz-violet, portocalii sau albe. Infloreste primavara.
Solul:
Solul trebuie sa fie bine drenat, bogat si cu un pH acidic (pH 4.5-5.5), cu multa turba alba (sphagnum, care este acida).
Udarea:
Udati regulat pentru a mentine solul umed. Nu udati frunzele pentru a preveni fainarea.
Aerul:
Prefera locurile bine aerisite, ferite de vant.
Ingrăşăminte:
Se foloseste un fertilizator acid de 3-4 ori pe an. Fertilizarea nu se mai face incepand cu sfarsitul lui iulie pentru a lasa suficient timp plantei sa se pregateasca pentru iarna. Nu se fertilizeaza cu un fertilizator obisnuit
Inmulţire:
Indiferent de metoda, sanitarea este foarte importanta pentru succes. Stocul de material trebuie sa fie sanatos iar uneltele folosite trebuie sa fie curate si dezinfectate. Fiecare metoda are avantaje si dezavantaje. Azaleele se pot inmulti prin seminte, marcotaj, butasire sau altoire.

Prin seminte: speciile de azalee (nu si hibrizii) se inmultesc usor prin seminte, dar foarte rar conditiile de germinare ale semintelor care cad pe sol sunt optime. Colectarea capsulelor cu seminte este de preferat sa se faca atunci cand sunt mature, maro, dar inainte de a se deschide, de obicei in perioada cand incep ingheturile. Capsulele se pun pe o bucata de hartie si se lasa cateva saptamani la temperatura camerei pana se deschid si semintele vor cadea din capsula. Daca semintele nu se folosesc imediat se pot pastra la 7C intr-un borcan cu capac bine strans. Insamantarea se face iarna, in minisere la o temperatura de 16-21 C si se foloseste un amestec de nisip cu turba acida si compost sau perlit, care are pe deasupra un cm de turba acida. Solul se uda bine si excesul de apa se lasa sa se evapore. Semintele se raspandesc pe suprafata solului si se amesteca usor cu pamant. Vasul se acopera cu plastic transparent si se pune sub lumina artificiala sau la o fereastra spre nord. Semintele vor germina in 2-6 saptamani in functie de varietate. Dupa ce rasadul formeaza 2 seturi de frunze se transplanteaza cu grija intr-un vas cu aceiasi compozitie de sol folosita pentru germinare. Pentru transplantare rasadul se poate ridica cu o scobitoare sau ceva similar. Daca se transplanteaza mai multe rasaduri in acelasi vas se lasa aproximativ 5-7.5 cm intre rasaduri. Udarea se face cu un jet fin de apa pentru a ajuta solul sa se aseze, dupa care vasul se acopera cu plastic si se pune la lumina, la o fereastra spre nord, sau afara intr-un loc umbrit daca pericolul inghetului a trecut. Dupa cateva zile rasadurile vor fi aclimatizate si plasticul se poate indeparta. Rasadurile se fertilizeaza cu o solutie foarte diluata de fertilizator lichid pentru a le mentine cresterea activa. Plantarea in gradina se face dupa un an. In acest timp rasadurile isi vor dezvolta un sistem ramificat si dens de radacini subtiri care va cuprinde intregul vas. Pentru a separa rasadurile e mai usor sa taiati cu un cutit reteaua de radacini si sol decat sa separati fiecare planta cu radacinile ei. Radacinile sunt fragile si trebuie sa le oferiti multa apa si umbra.

Marcotaj subteran, simplu: se alege o ramura care atarna pe pamant sau care se poate indoi la pamant si se face un santulet adanc de 2.5-10 cm in directia in care ramura este indoita. Se asezati ramura in sant si se acopera cu pamant de calitate dupa care se pune un obiect greu (ex. piatra, etc) peste ramura pentru a o mentine ingropata (sau se poate fixa cu un carlig ingropat). Varful ramurei nu se ingroapa. Ajuta daca pe portiunea ingropata ramura se taie (raneste) usor (2.5-30 cm) sau ise indeparteaza putin din scoarta iar pe portiunea ranita se pune hormon de inradacinare. Lungimea ramurei ingropata nu este importanta. Va forma radacina in aproximativ un an.

Musuroire: Primavara se tund ramurile lasand cel mult 15 cm din ele fapt ce va stimula planta sa formeze noi lastari. In toamna, peste planta se pune 10-12 cm de pamant prin care apa trece usor (un amestec de pamant, nisip, turba acida si compost). Pamantul se mentine umed pentru un an si jumatate. In a doua primavara se indeparteaza cu grija pamantul pentru a expune radacinile noilor puieti. Puietii se taie imediat deasupra solului si se planteaza intr-un ghiveci sau intr-un alt loc din gradina. Dupa indepartarea puietilor, planta mama va avea o noua productie de lastari chiar mai mare decat cea precedenta si operatiunea de marcotaj poate fi repetata in toamna.

Marcotaj aerian: la inceputul verii, cand noile ramuri incep sa se lemnifice se alege o ramura pentru marcotaj. Se face o taietura superficiala de aprox. 2.5 cm in lungul ramurei, la aproximativ 15-30 cm de la varf si se pudreaza cu hormon de crestere. Se pune o mana de turba fibroasa umeda in jurul taieturii si se leaga strans o bucata de plastic in jur pentru a retine umezeala. Se verifica in fiecare luna daca turba este umeda. O alternativa la taietura superficiala este sa indepartati scoarta pe o portiune de aprox 1 cm de jur imprejurul ramurei. Indepartarea scoartei va directiona nutrientii produsi de frunzele ramurei marcotate catre noua radacina care se va forma. Spre sfarsitul toamnei se indeparteaza plasticul si ar trebui sa gasiti turba plina cu radacini fragile. Ramura se taie de pe planta mama mentinand radacinile umede, si ghiveciul in care se planteaza radacinile se tine la racoare pana ce radacinile cresc si ating marginea ghiveciului.

Inmultirea prin butasi a azaleelor este mult mai dificila, in primul rand pentru ca butasul formeaza greu radacini, si apoi pentru ca isi intrerupe repausul (somnul) mai greu (intra mai greu in crestere activa) dupa ce a format radacina. Procedura este in general aceeasi ca pentru rododendron, cu cateva diferente. In primul rand butasul trebuie taiat mai devreme, cand ramura este nelemnoasa si verde, de obicei spre sfarsitul lunii mai. Trebuie folosit un hormon de inradacinare. Problema este ca un hormon mai puternic sporeste sansa de inradacinare, dar intarzie in acelasi timp iesirea butasului din repaus. Solul poate fi un amestec de perlit cu turba acida, sau turba acida, nisip cu compost. Butasii se prind mai usor intr-un aparat de insamantat (propagator) cu fundul incalzit la aproximativ 24C si cu un sistem de umezire permanenta a solului. Poate totusi forma radacini folosind aceiasi tactica ca pentru rododendron. Imediat dupa ce formeaza radacini, butasul trebuie fertilizat cu un fertilizator pe jumatate diluat si expus 3-4 ore in plus la lumina (total expunere la lumina aprox 16 h) pentru a-l forta sa-si intrerupa repausul. Pentru orele de extra-lumina se foloseste un bec incandescent de 75W sau o combinatie de becuri incandescente si fluorescente, asezate la o distanta de aproximativ 15 cm avand grija sa nu ardeti butasul. De la sfarsitul lui septembrie nu se mai foloseste sursa de extra-lumina pentru a-l lasa sa se adapteze pentru iarna. Nu se misca radacinile pana in primavara urmatoare cand se pot transplanta intr-un ghiveci sau direct in gradina.

Altoirea se practica in cazul varietatilor care formeaza greu radacini. Altoiul trebuie sa fie in repaus, iar port-altoiul trebuie sa fie in crestere activa (acest lucru se obtine atunci cand altoiul este tinut in gradina iar port-altoiul este tinut in sera unde isi intrerupe repausul mai devreme, inca de la sfarsitul iernii). Ambele trebuie sa fie de la plante de acelasi tip (nu se poate altoi o azalee cu un rododendron). Procedura de altoire este cea standard. Ajuta daca se pune in jurul zonei unde se uneste altoiul cu port-altoiul turba fibroasa si se acopera intreaga zona cu plastic. Dupa o luna, cand altoiul incepe sa creasca, se slabeste stransoarea pungii pentru a lasa sa intre aer. Plasticul se indeparteaza dupa ce altoiul se intareste.
Transplantare:
Distanta dintre tufe depinde de intinderea speciei si transplantarea este de preferat sa se faca toamna tarziu sau primavara devreme cand planta este in repaus.
Condiţii de iernare:
Zona climatica 9-5 pentru Cannon Double si 9-3 pentru Northern Lights. In primul lor an in gradina se acopera iarna cu zapada pentru extraprotectie.
Boli şi dăunători:
Fainarea poate fi o problema. Preventiv se planteaza la soare, intr-un loc cu o circulatie buna a aerului, nu se lasa dese si se uda la baza nu de sus, pentru a nu stropi frunzele.
Cloroza poate fi de asemeni o problema atunci cand solul nu este suficient de acid .
Îngrijire, particularităţi:
Exista relativ putine varietati rezistente la temperaturi scazute, prin urmare trebuie avuta grija atunci cand se selecteaza azaleele pentru gradina. Desi incadrarea oficiala a Cannons double este in zona climatica 5 rezista chiar in zone mai friguroase, in special daca sunt protejate cu zapada.
Ideal azaleele se planteaza in gradina intr-un loc cu soare vara dar cu umbra iarna, ferit de vant (pentru ca o combinatie soarele/vant in timpul iernii le pot arde). Pentru ca vara Soarele este mai aproape si mai sus fata de Pamant, umbra unui obiect inalt (casa, copac) este mai scurta vara decat iarna, putand astfel asigura cerintele plantei.
Se dezvolta foarte bine atunci cand au un strat de mulch in jurul lor. Mulch-ul mentine solul racoros si impiedica evaporarea apei din sol. Ca mulch se poate folosi ace de brad sau pin pentru ca acestea ajuta si la cresterea aciditatii solului atunci cand se vor descompune. Se pot planta sub un frasin (Fraxinus spp.) si atunci vor avea aciditatea necesara a solului furnizata de frasin.
In general nu au nevoie de tundere. Tunderea se face imediat dupa ce infloreste si nu mai tarziu, pentru a permite mugurilor florali din anul urmator sa se formeze.
Se pot pune in straturi de flori, gradini cu pietre sau langa fundatia casei pe partea estica sau vestica.
Locul unde se planteaza azaleele trebuie pregatit cu grija. Folositi un amestec de 1:1 sau 1:2 pamant de calitate (humus cu mult compost):turba acida. Turba este de preferat sa fie fibroasa pentru a incuraja cresterea rapida a radacinilor. Daca pamantul din gradina este cleios, intre radacini si solul cleios trebuie sa fie o distanta de cel putin 15 cm. Groapa in care se planteaza trebuie sa fie de cel putin 3-4 ori mai mare decat volumul radacinilor. Indepartati o parte (nu mai mult de 25%) din pamantul de pe radacina si rasfirati usor radacinile inainte de a planta azalea. Se uda abundant dimineata la interval de 3 zile pentru o perioada de 3 saptamani dupa care udarea se face doar atunci cand este nevoie.
Daca azaleele se cresc in ghivece, udarea nu trebuie facuta cu apa dura. Corectarea pH-ului se poate face cu sulfat de fier sau cu sulf .
·       Specii şi varietăţi
·       Rhododendron atlanticum
·       Rhododendron canadense
·       Rhododendron chapmanii
·       Rhododendron ferrugineum
·       Rhododendron groenlandicum
·       Rhododendron hirsutum
·       Rhododendron kotschyi
·       Rhododendron lochiae
·       Rhododendron luteum,
·       Rhododendron macrophyllum
·       Rhododendron maximum
·       Rhododendron occidentale
·       Rhododendron ponticum
·       Rhododendron schlippenbachii
·       Rhododendron spinuliferum
·       Rhododendron tomentosum, etc.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu